Sase alternative superioare la ce mananci deja

Nutritie/Sanatate

Sase alternative superioare la ce mananci deja

Ai invatat la fizica, intr-a 5-a, despre ceva alternative, doar ca atunci era vorba de curent alternativ. Doamna profesoara ti-a spus atunci ca e un curent electric care isi schimba sensul si intensitatea la perioade regulate.

Nu s-a schimbat nimic de atunci la aceasta definitie. La fel cum nu s-a schimbat nici nivelul tau de pasare de acum care e cam egal cu cel de atunci, deci tinde vertiginos si asimptotic catre 0.

De-aia vreau sa vorbim despre altfel de alternative, infinit mai interesante si importante.

Sunt alternative viabile, mai bune, la lucrurile pe care cel mai probabil le consumi deja, intrucat fac parte din categoria alimentelor de baza.

Alternativa de la punctul 5 sigur iti va placea, mai ales daca esti impatimit al dish-urilor italienesti. Parcurge lista si ia notite mentale pentru ca data viitoare sa stii cum poti opta pentru ceva mai sanatos.

1. Faina alba vs faina de cocos

Faina alba, scoasa din context, nu e chiar atat de nociva precum se crede. Sigur, e procesata si rafinata mai ceva ca un Jaguar XJ, dar problema apare datorita omniprezentei ei in comert. Aproape ca nu mai poti consuma un produs ambalat fara ca acesta sa contina faina, iar alaturi de aceasta, vin o droaie de alte ingrediente si compusi care de care mai dubiosi.

Deja stii povestea cu hiperglicemia si senzatia acuta de foame datorata procesarii care face ca astfel de alimente sa fie absorbite foarte repede in sange. Vitamine B precum niacina, tiamina sau riboflavina sunt de domeniul trecutului o data cu rafinarea. Fibre? Nici macar! Adevarul e ca alimentele procesate nu au fost niciodata menite sa fie puse in corpul tau si, ca atare, acesta nici nu le recunoaste ca fiind mancare.

Ce ramane de facut? Cu putina ingeniozitate, poti gasi substitutii. E ca la fotbal, unde la pauza intra atacantul ala nou, adus pe o caruta de bani, menit „sa faca diferenta”. Doar ca tu esti bine informat si n-astepti pana la pauza, ci o faci din primul minut.

Mergi cu incredere pe mana fainei de cocos, migdale sau ovaz, alternative infinit mai nutritive care isi pot gasi cu usurinta locul in alimentatia ta. De exemplu, faina de cocos este extrem de satioasa prin prisma cantitatilor mari de fibre si proteine. De asemenea, este o sursa excelenta de acid lauric, un acid gras cu lant mediu ce-ti sprijina sistemul imunitar prin proprietatile sale antibacteriene.

Asa ca, data viitoare cand te aventurezi sa-ti coci prajiturelele alea fabuloase, vei sti sa folosesti un tip mai sanatos de faina.

2. Orez alb vs orez brun

Ti-e mai mare dragul sa privesti boabele semete cum se desfasoara in toata splendoarea lor in farfuria ta. Sau poate preferi sa mananci orezul din bol, sa stii ca nu te condamn! Oricum ar fi, e arhicunoscut faptul ca orezul e o sursa buna de carbohidrati, deci, implicit, de energie. Nu degeaba asiaticii il consuma cu atata patos, fiind un aliment indispensabil in alimentatia lor.

Il fierbi sau il prepari dupa bunul tau plac si incepi sa te infrupti din el. Totusi, ai o banuiala ca parca-parca ceva s-ar putea imbunatati si nu stii exact ce iti scapa. Apoi revelatia se pogoara asupra ta si realizezi: culoarea asta alba, pura, ca un colt neprihanit de rai nu e, din pacate, naturala, ci obtinuta in urma unor lungi si laborioase procesari. Si stii foarte bine ca asocierea cuvantului „procesat” cu mancarea nu poate fi de bine.

Nici orezul alb nu face abstractie de la regula. Acesta isi pierde, prin macinare, germenii de orez si taratele, adica partile care contin toti micronutrientii si fibrele. Asta ne sugereaza automat ca orezul brun, integral, se incadreaza la ce-am putea numi alternative superioare. Odata cu acesta, aportul de mangan, fosfor, vitamina E si vitamine B creste considerabil. Si daca inca nu esti convins, gandeste-te ca termenul de valabilitate al orezului alb este de pana la 10 ani, in vreme ce orezul brun rezista maxim unul. Sintagma „lucrurile bune dureaza putin” se dovedeste a fi adevarata inca o data.

3. Zahar alb vs zahar de cocos

Ce e alb, pur si letal? Cocaina? Sigur, dar si zaharul. Probabil unul din cele mai controversate subiecte ale zilelor noastre in ceea ce priveste nutritia. Si pe buna dreptate, zic eu, avand in vedere ca si-a capatat o reputatie de „ucigas din umbra”. Anual, zaharul e atribuit decesului in jur de 15 milioane de oameni, de 3 ori mai mult decat tigarile.

Ceea ce-i si mai ingrijorator e ca zaharul provoaca dependenta. Exact ca si cu drogurile, pe masura ce-l tot consumi, pentru ca urmatoarea tura sa fie la fel de „eficient”, adica sa-ti provoace aceeasi satisfactie si stare de bine, trebuie sa maresti doza.

Asta pe termen lung. Sa nu mai vorbim de cercul vicios cu ridicarea abrupta a nivelelor de zahar din sange, secretarea unei cantitati mari de insulina pentru a le gestiona, prabusirea nivelelor si starea de letargie si poftele ulterioare. Si ce faci ca sa iesi din ciclu? Ce sa vezi, bagi mai mult zahar! Probabil sortimentul de zahar din prima poza si-ar face bine treaba aici, tinand cont ca are 91g zaharuri din 90g glucide.

OK, inteleg: e dulce, iti pacaleste creierul sa secrete dopamina, deci te face sa te simti bine. Nu e nimeni absurd sa sugereze eliminarea completa a zaharului. Tot ce trebuie sa faci e sa fii atent la cantitati si sa nu sari calul. Ba chiar fa un efort suplimentar si recurge la alternative. Una din ele ar fi zaharul de cocos. Cu un indice glicemic net inferior, este potrivit chiar si pentru diabetici, iar gama de aminoacizi, spectrul de vitamine B si oligomineralele prezente in acesta il situeaza undeva sus intr-o comparatie cu fratiorul lui rafinat diabolic.

4. Cartofi albi vs cartofi dulci

Cartoful. Poate nu-ti inspira foarte multe, nici din punct de vedere al gustului, nici al aspectului. Ba mai mult, unele studii sugereaza ca acestia ar contine anumite substante antinutritive. In ceea ce ne priveste, treaba sta in felul urmator: cartoful e o sursa buna de carbohidrati complecsi si fibre, ce poate fi introdus cu usurinta intr-o alimentatie sanatoasa.

Evident, carcotasii s-ar putea lega aici de indicele glicemic, adica viteza de conversie in glucoza. Dar asta nu-i toata povestea pentru ca, pana la urma, indicele glicemic nu e o variabila de sine statatoare, ci depinde de modul de preparare si de alimentele de pe langa, deci poate fi manipulat.

Fierberea conduce la cel mai mic indice glicemic intrucat, in timpul acesteia, amidonul se leaga cu apa si devine mai stabil. In plus, racirea si combinarea cu un aliment acidic, precum otetul balsamic, reduce si mai mult IG-ul.

Deci, ca sa vezi, cartofii nu-s chiar asa rai precum se crede, iar cu cativa asi in maneca, ii poti exploata la maximum! Dar daca inca nu te-am convins sau papilele tale gustative au dat verdictul „neimpresionant”, poti face o alegere superioara. Si la ce ne gandim cand vine vorba de alternative? La cartoful dulce, evident.

Nu numai ca e absolut delicios, avand potentialul de a-ti suprima pofta de dulce, dar e si mai bogat in fibre si, mai ales, in vitamina A, de altfel printre cele mai bogate alimente la aceasta categorie.

Cartofii dulci sunt mai prietenosi cu glicemia ta atunci cand se foloseste aceeasi metoda de preparare, intrucat IG-ul acestora e mai mic decat cel al cartofilor normali. Si… am mentionat ca sunt deliciosi?

5. Paste albe vs paste integrale

Adiacent cu carbohidratii devenind bau-baul nutritiei, pastele au capatat si ele o reputatie proasta. Chestia asta e putin scoasa din context si, cu riscul de a ma repeta, absolut orice aliment consumat in exces poate conduce la complicatii. Da, chiar si untul ala de migdale natural pe care-l adori; daca te indopi cu el ca si cum n-ar mai exista ziua de maine, ei bine, s-ar putea chiar sa nu mai existe mai devreme decat te-ai astepta.

De fapt, pastele reprezinta chiar o sursa buna de carbohidrati complecsi. Desi sunt facute din faina de grau, la fel ca painea, structura moleculara specifica pastelor le confera un indice glicemic mai mic. Totusi, dupa cum ai vazut si la cartofi, modul de preparare afecteaza si el IG-ul. Mai exact, cu cat le vei fierbe mai mult, cu atat amidonul va deveni mai „digerabil”, de aceea le vrei facute al dente.

Si ca sa intregim tabloul, pastele, de sine statatoare, nu reprezinta problema, ci sosurile si adaosurile cu care sunt combinate. Trebuie sa fii foarte atent la acesta „extra-uri” pentru ca, fara sa-ti dai seama, risti sa dai drumul la un robinet caloric de neoprit.

Ce mai poti face pentru a-ti savura sortimentul preferat de paste si mai des, e sa mergi pe una din alternative, si anume, varianta integrala. In felul acesta, vei beneficia de elemente nutritive precum vitamine, minerale si fibre in cantitati mai mari, totul la un buget caloric mai mic. Win-win!

6. Salata iceberg vs salata romana

Am lasat la sfarsit o comparatie mai light, simpla, la obiect, intre legume, mai precis, salate. Fara etichete, logo-uri sau brand-uri, doar frunze apoase de moda veche.

In cazul in care introduci salata in alimentatia ta zilnica, meriti aplauze prelungite pentru ca, dupa cum zice tipul de la Regular Ordinary Swedish Meal Time, „it’s good for you”. El se refera la maioneza, care chiar nu e buna pentru tine.

In orice caz, hai sa nu divagam si sa revenim la salatele noastre. Tu fiind o persoana careia ii place sa-si faca temele si sa fie informata, consumi salata in special pentru raportul dintre volum si calorii. Stii ca senzatia de satietate e direct legata de volumul de mancare pe care-l ingerezi, astfel ca apelezi la acest truc pentru a te simti plin cu calorii putine. Win-win!

Cei mai pedanti dintre noi, insa, ar spune ca salata este, pana la urma, apa crocanta cu putin zahar pe alocuri. Si nu neg lucrul asta, cel putin nu in totalitate, intrucat depinde si la care salata ne referim. Vorbim de salata iceberg? Atunci, sigur, tind sa fim de acord.

Ai putea la fel de bine consuma carton si tot cam acolo ai iesi din punct de vedere nutritiv. Cu exceptia hidratarii, evident. Dar sa mananci salata pentru a te hidrata e ca si cum ai merge la Kaufland sa-ti cumperi o camasa. Sigur, gasesti, dar oare nu mai bine mergi la un magazin dedicat de haine? Ce urmeaza, sa-ti iei rosii din Flanco?

Cu doar o mica schimbare si orientare catre o salata romana (una dintre alternative), te-ai acoperi mai bine in ceea ce priveste vitaminele A, C, K sau cateva din spectrul B, precum niacina (B3) sau riboflavina (B2). Si la capitolul minerale sta mai bine, iar cantitatea de zahar e redusa cu 150%.

In plus, acidul folic din salata romana poate combate alergii, iar clorofila, adica pigmentul sau verde inchis, ajuta la prevenirea cancerului. Toate astea suna bine, dar cel mai important avantaj e categoric faptul ca nu mai te chinui sa decojesti frunzele de salata ca la cea iceberg. Aici e pe principiul rupe-si-mananca, fara intrebari aditionale!

Care-i concluzia?

In momentul de fata, ar trebui sa te simti ca un arcas iscusit care tocmai a facut rost de sageti speciale, le-a plasat strategic in tolba-i pretioasa si le are la indemana oricand va avea nevoie de ele.

Acum ca esti la curent cu aceste alternative, mergi si pune-le in slujba sanatatii si starii tale de bine!

​Mai stii si alte alternative? ​Impartaseste-le cu noi in comentarii!

Comments

  1. Carmen

    Foarte tare, domnule!
    Foarte util articol.

    Reply
    1. Post<br/>Author
      Razvan

      Ma bucur ca ti-a placut, Carmen!

      Reply

Leave us a comment

0