13 pericole la dieta pe care vrei sa le stii

Fitness/Nutritie/Sanatate

13 pericole la dieta pe care vrei sa le stii

Daca esti adult si citesti articolul asta, cel mai probabil ai tinut si tu o dieta la un moment dat si, mai mult ca sigur, ai si in cercul tau prieteni care au tinut sau chiar tin si acum dieta. Ba mai mult, fie c-ai stiut, fie ca nu, sigur te-ai confruntat cu pericole la dieta.

Dar nici daca esti copil nu esti exclus. Aproximativ 1 din 2 fete adolescente si 1 din 4 baieti adolescenti au tinut o dieta si, evident, s-au confruntat cu pericolele asociate intr-o incercare a-si schimba felul in care arata [1].

Problema de terminologie a cuvantului dieta

DEX-ul definite cuvantul „dieta” in felul urmator:

DIÉTĂ1, diete, s. f. Regim alimentar special, recomandat în caz de boală, pentru păstrarea sănătății, scăderea greutății corporale etc. [Pr.: di-e-] – Din fr. diète.

Hai sa disecam putin definitia asta cel putin precara.

Regim alimentar special…

Inca de la bun inceput, ne dam seama ca ceva nu e normal cu „dieta”, dimpotriva, e un „regim alimentar special”. Avand in vedere ca nu intra in normalitatea noastra, e firesc sa nu tinem dieta in viata de zi cu zi, decat in cazuri speciale. Cum cazurile speciale au o temporaritate inglobata in ele, automat dieta este temporara.

… recomandat in caz de boala …

Ouch, dieta e asociata cu boala! Asadar, se subintelege ca trebuie sa ajungi destul de grav ca medicul (banuiesc, la el mergi cand esti bolnav, nu?) sa iti recomande o dieta. Sau poate e mai cu capul pe umeri, isi cunoaste limitarile si te trimite la nutritionist, ca sa-ti recomande el o dieta. In orice caz, trebuie sa ajungi intr-o faza nasoala ca sa se intample asta.

… pentru pastrarea sanatatii …

Aici eu devin putin confuz. Cum adica „pastrarea sanatatii”? Parca am stabilit ca „dieta e recomandata in caz de boala”, deci esti deja bolnav si nesanatos. Asta ar insemna ca e pentru „redobandirea si, ulterior, pastrarea sanatatii”.

… scaderea greutatii corporale …

„Aham, m-am prins! Tinem dieta pana scadem in greutate si ne atingem obiectivul. Apoi, liber la prajituri!”, concluzioneaza Alexandra, aproape revelator. Si tind sa-i dau dreptate, asta inteleg si eu. Si, atentie, nu vorbim de prajituri de la The Fit Baker, care nu ingrasa. Pe alea le poti manca linistita si la dieta.

Destul de alarmanta definitia pentru „dieta”, nu? Dar tine-te bine, ca intram in „pericole la dieta”, sa vezi alea ce alarmante sunt!

13 pericole la dieta

pericole la dieta farfurie goala

Dar tu, cititor avid al blog-ului The Fit Baker fiind, esti mult mai informat ca majoritatea si stii ca „a fi la dieta” inseamna, de fapt, a fi intr-un deficit caloric.

In al nostru drag domeniu, recte fitness, se obisnuieste un deficit caloric de 500 Cal pe zi. Rationamentul din spate e ca, pentru a arde 1 livra de grasime, trebuie sa arzi aproximativ 3500 Cal. Stabilind ca obiectiv pierderea unei livre pe saptamana, rezulta acel deficit caloric de 500 Cal pe zi.

​Cum se ​ajunge la deficitul de 500 Cal - pentru science geeks

Perfect. Atunci stabilim un deficit caloric initial de 500 Cal si mentinem caloriile la nivelul acela cat avem nevoie, slabind 1 livra pe saptamana si traind fericiti pana la adanci batraneti, nu? Pai nu chiar.

Exista multe motive pentru care abordarea aceasta nu va functiona, cateva dintre ele fiind prezentate mai jos. Aceste pericole la dieta sunt menite sa-ti faca viata un calvar cand vrei sa slabesti si ai face bine sa fii constienta de ele pentru urmatoarea ta tentativa de a slabi.

1. Imprecizie la estimarea aportului caloric

Oamenii nu sunt perfecti la a-si estima aportul caloric si studiile vin sa confirme acest lucru [2, 3]. Cu atat mai mult atunci cand esti in deficit caloric, adica la dieta, ti-e mai greu sa estimezi cu acuratete numarul de calorii pe care il consumi [4].

Nu mai vorbim despre mancatul in oras. Un studiu facut pe aproape 3500 de participanti [5], a aratat cum acestia au subestimat, in medie, cu 200 Cal continutul caloric al meselor consumate in oras. Ca sa arzi 200 Cal, trebuie sa alergi 25 min sau sa inoti 30 min.

Numarul de calorii subestimate creste disproportionat cu cat marimea a ceea ce mananci creste. Mergi in orice food court la noi, sunt mari sau nu portiile? Ghici cine o sa subestimeze cat mananca si o sa se intrebe de ce nu slabeste 🙂

​Concluzie

Exista sanse bune ca acel deficit de 500 Cal pe care-l estimezi sa nu fie chiar un deficit de 500 Cal.

2. Imprecizie la valorile de pe etichete

Chiar daca nu mananci in oras si monitorizezi la sange fiecare gram pe care-l bagi in gura, tot exista sanse sa dai chix.

O Calorie (kcal) este definita drept cantitatea de caldura necesara sa ridici temperatura unui kg de apa cu 1°C. Asadar, pentru a masura continutul caloric al unui aliment, metoda cea mai precisa era sa masori energia pe care o produce.

Alimentul era plasat intr-un recipient inchis ermetic, plin cu apa, numit bomba calorimetrica. Si nu, nu e vorba de briosa pe care o mananci la OMV cand te opresti sa alimentezi. Masina, ca pe tine nu te prea alimentezi, mai degraba te poluezi… Apoi, alimentul era ars complet si se masura cresterea in temperatura apei, determinandu-se astfel numarul de calorii.

In prezent, metoda aceasta nu se mai prea aplica, iar numarul de calorii si valorile nutritive pe care le vezi pe etichete rezulta in urma adunarii valorilor din ingredientele individuale.

Se ajunge, astfel, la un numar destul de precis? Da, unde destul de e sintagma cheie. De pilda, organul FDA (Food and Drug Administration) permite o marja de eroare de 20% la caloriile listate pe etichete. Asta inseamna ca daca inghetata ta preferata americana spune 300 Cal pe eticheta, s-ar putea sa aiba 360 Cal, deci va trebui sa te mai plimbi vreo 15 min extra pentru diferenta de 60 Cal.

​Concluzie

​​Etichetele nu sunt foarte precise in termeni de calorii, care poate conduce la aceeasi problema de mai sus: un deficit estimat de 500 cal s-ar putea sa nu fie 500 Cal.

3. Supraestimarea consumului de energie

La fel cum tindem sa subestimam cat mancam, asa tinem sa supraestimam cat ardem.

Un studiu si-a propus sa le verifice pe ambele in paralel [3]. 16 persoane de greutate normala (8 barbati si 8 femei) au fost alocate „in orb” unor sesiuni de antrenament pe banda de alergare: una care ardea 200 Cal si una care ardea 300 Cal. Dupa aceste sesiuni, fiecare persoana era rugata sa estimeze cate calorii a ars si sa manance echivalentul caloriilor arse la o masa de tip bufet.

Cei cu antrenamentul de 200 Cal (A1) au estimat ca au ars 825±1062 Cal. Cei cu antrenamentul de 300 Cal (A2) au estimat ca au ars 897±952 Cal. Ba mai mult, cei care au facut A1 (antrenamentul 1) au mancat dupa 557±204 Cal, iar cei care au facut A2 (antrenamentul 2, ca autostrada inca nu e terminata) au mancat dupa 607±166 Cal.

Asadar, cei cu A1 au estimat de pana la 9 ori (9 ori!!) mai multe calorii arse si au mancat de aproape 4 ori mai multe calorii decat au ars. Cei cu A2 au estimat de pana la 6 ori mai multe calorii arse si au mancat de peste 2.5 ori mai multe calorii decat au ars.

​Concluzie

​Tindem sa ne supraestiman consumul de energie. Daca ai impresia ca ai nevoie de 2500 de calorii te mentii si stai la 2000 sa fii in deficit, dar tu, de fapt, ai nevoie de doar 2000 sa te mentii, ghici ce?! Nu esti in deficit 500 de calorii!

4. Modificarea consumului de energie ca functie de aport

Pana acum, au fost pericole la dieta mai usoare, ce tin de erorile noastre de estimare. Acum intram pe taram de modificari ce au locin corpul nostru atunci cand suntem la dieta.

Nu numai ca nu ne pricepem la a ne estima cate calorii ardem prin activitatea fizica pe care o facem, dar acest consum de energie se mai modifica si in functie de aportul de energie pe care il avem. In alte cuvinte, cat ardem depinde de cat mancam.

Numarul total de calorii pe care il ardem intr-o zi (TDEE) are 4 componente mari si late:

  1. Rata Metabolica Bazala (BMR)
    – Cca. 70% din TDEE, in medie
    – Cate calorii arzi doar pentru a fi in viata, stand toata ziua in pat, fara miscare si mancare. Daca punem „cu mancare”, pentru unii asta inseamna nu a fi in viata, ci efectiv viata
  2. Efectul Termic al Mancarii (TEF)
    – Cca. 10% din TDEE, in medie
    – Cate calorii arzi datorita mancarii pe care o consumi; procesul de a manca, digera, metaboliza si stoca mancarea
  3. Termogeneza Asociata cu Exercitiu Fizic (EAT)
    – Cca. 5% din TDEE, in functie de cat sport faci
    – Cate calorii arzi datorita exercitiul fizic structurat, intentionat
  4. Termogeneza Neasociata cu Exercitiu Fizic (NEAT)
    – Cca. 15% din TDEE, in functie de nivelul de activitate
    – Cate calorii arzi datorita activitatii integrate in viata de zi cu zi: mergi pe jos la lucru, speli vase, duci gunoiul sau chiar faptul ca te foiesti

Poti vedea cum, atunci cand esti la dieta si mancarea se imputineaza, automat scade si TEF, fiind nevoie de mai putina energie pentru a procesa mai putina mancare.

​Concluzie

​​Cu cat cantitatea de mancare pe care o mananci descreste, cu atat arzi mai putine calorii pentru procesarea ei de catre corpul tau.

5. Modificarea componentei NEAT

Daca stiu dimensiunile corpului tau, poti sa-ti spun destul de precis de BMR ai. Daca stiu ce cum arata planul tau alimentar, poti sa-ti estimez destul de precis cate calorii arzi mancand.

Dar 2 indivizi de dimensiuni sensibil egale pot avea diferente in NEAT de pana la 2000 Cal [6], ceea ce e incredibil de mult si incredibil punct!

Stim ca tesutul muscular e unul activ, care arde calorii. Asadar, cand pierdem in greutate, intrucat pierdem, din pacate, si din muschi, e de asteptat sa consumam mai putine calorii la noua greutate. Intr-un studiu in care participantii au pierdut 23% din greutatea lor [7], TDEE-ul de dupa tot era cu 24% mai mic decat cel preconizat prin prisma pierderii de masa neadipoasa. Spilul e ca BMR era doar cu 2-3% mai mic decat cel prezis.

Aceasta combinatie sugereaza ca pierderea in greutate a indus o reducere considerabila in TDEE si ca aceasta reducere e atribuita in proportie mare componentei NEAT.

Descresterea NEAT e unul din cele mai semnificative pericole la dieta care-ti poate incetini semnificativ progresul daca nu stii de el!

​Concluzie

​Cu cat stai mai mult la dieta si slabesti, cu atat iti vei reduce, inconstient, nivelul de activitate:

  • te vei foi mai putin
  • te vei framanta mai cu economie
  • daca obisnuiesti sa te invarti prin camera in timp ce gandesti, nu o vei mai face
  • daca izbunescte un foc langa tine, te gandesti serios daca are sanse sa se raspandeasca si daca nu cumva poti doar sa stai sa-l observi

6. Modificarea greutatii corporale

Ai vazut mai sus ca, atunci cand slabesti, e normal sa arzi mai putine calorii, pentru ca mai pierzi si din tesutul activ, adica muschi.

Un alt motiv pentru care ajungi sa arzi mai putine calorii dupa ce slabesti la dieta e pentru ca ai o greutate mai mica la deplasare si miscare, deci vei arde mai putine calorii deplasandu-te si miscandu-te.

James Krieger, om de stiinta american, autor si orator, fondator al site-ului weightology.net, a facut un experiment informal foarte interesant cu unul din clientii sai in pregatirea pentru un concurs de culturism, la care acesta din urma a si obtinut cardul de profesionist.

Pentru a compensa pentru pierderile in greutate survenite in urma dietei, James si-a pus clientul sa poarte 20 kg de „greutate artificiala”, sub forma de vesta cu greutati si greutati la glezne si incheieturi.

Nu numai ca deficitul caloric din alimentatie nu a trebuit sa fie atat de drastic si clientul a raportat ca a fost cea mai usoara pregatire de pana acum, dar cei 2 au mentinut strategia si dupa concurs, cand e arhicunoscut faptul ca 95% din competitori se lupta cu o crestere furtunoasa in greutate.

Astfel, au evitat luarea rapida in greutate, cel mai mare pericol de dupa dieta. La 10 zile dupa concurs sportivul avea o crestere de doar 1 kg, in conditiile in care si-a crescut considerabil caloriile si in care nu e deloc neobisnuit ca in primele 10 zile de dupa un concurs de culturism sa iei in greutate 8-9 kg.

​Concluzie

​​Pe masura ce pierzi in greutate, vei arde mai putin calorii facand aceleasi activitati ca inainte intrucat cantaresti mai putin.

7. Cresterea eficientei musculare

Cum poate cresterea eficientei sa intre la „pericole la dieta”? Suna a ceva pozitiv, pe care o vrei, nu? In acest caz, nu chiar.

Dupa cum am invatat la biologia in clasa a 7-a, ATP (adenozin trifosfat) este o nucleozida trifosforilata… glumesc. Mai simplu e ca ATP-ul e „moneda” energiei celulare, adica toate tranzactiile de energie la nivel celular se fac prin ATP.

Cand vrei sa folosesti energie pentru a face o „cumparatura biologica”, precum sinteza proteica, contractie musculara, transmisie nervoasa sau orice alt proces, va trebui sa platesti in moneda de energie acceptata. Doar ca, tu preiei energie (calorii) din alimente sub forma de carbohidrati, grasimi, proteine si alcool.

E ca si cum tu esti platit la job in , $ si £, dar poti face plati doar in RON; va trebui sa convertesti monedele in care esti remunerat in moneda acceptata la Profi-ul de la coltul blocului. Asadar, metabolismul macronutrientilor este procesul prin care aceste „monede” sunt convertite in moneda de care ai nevoie (ATP), iar mitocondriile joaca un rol vital in acest proces, de unde si supranumele lor de „uzine energetice”.

Fara sa intram in detalii legate de proteine transmembranare, fosforilare oxidativa sau lant transportor de electroni, ce trebuie tu sa retii e ca, la fel ca la motorul cu ardere interna de la masina ta, nici producerea de ATP nu e un proces cu randament 100%, iar aceasta ineficienta a conversiei disipa caldura ca si reziduu.

Cand esti la dieta, se pare ca mitocondriile observa lipsa de energie disponibila (calorii mai putine), declara cod rosu de calorii si se adapteaza pentru a creste eficienta de conversie, crescandu-si astfel abilitatea de a-si atinge norma de producere de ATP cu ardere de mai putine calorii.

​Concluzie

​​Eficienta musculara creste si ai nevoie de mai putin ATP pentru aceeasi miscare de butonat la telefon. Intrucat caldura e un reziduu al formarii de ATP, vei degaja mai putina caldura si, deci, vei arde mai putine calorii.

8. Conversia hormonilor tiroidieni

De aici, intram pe taram minat si vorbim despre pericole la dieta hormonale, cele mai greu de gestionat si prevenit.

Unii din hormonii cu cel mai mare impact asupra numarului de calorii pe care il arzi sunt cei tiroidieni (TH), in special forma activa T3. Nivele mici de hormoni tiroidieni sunt asociate cu rate metabolice scazute (adica arzi mai putine calorii), pe cand nivele mari sunt asociate cu rate metabolice ridicate (adica arzi mai multe calorii).

Parte din aceste efecte ale TH asupra ratei metabolice se datoreaza faptului ca TH stimuleaza procesele care consuma ATP si consumul ATP din muschi, ceea ce creste nevoia de ATP generala a corpului. La fel cum se intampla si in economie, cand creste cererea, creste si oferta, asa ca se produce mai mult ATP. Si dupa cum ai vazut, producerea de ATP are ca efect rezidual arderea de calorii.

Totodata, hormonii tiroidieni stimuleaza activitatea metabolica a Tesutului Adipos Maro (TAM), ale carui mitocondrii sunt pline cu proteine decuplante (UCP), iar acestea realizeaza metabolismul partial al macronutrientilor, formand caldura, dar nu si ATP. Asadar, TAM arde o gramada de calorii cand e activat, chiar daca produce doar caldura, nu si ATP.

​Concluzie

​​Conversia hormonilor tiroidieni e afectata. Astfel, mai putin T4 (inactiv) se converteste in T3 (activ), intrucat corpul detecteaza o perioada de foamete cand esti la dieta si incearca sa te protejeze si sa conserve energia.

9. Diminuarea leptinei

pericole la dieta efectele leptinei

Oricat de importanti sunt hormonii tiroidieni cand vine vorba de adaptarile metabolice pe care le vei suferi la dieta, nu sunt cei mai importanti. De fapt, scaderea lor e influentata de un hormon si mai potent, numit leptina.

Leptina e produsa in principal de celulele adipoase, dar productia e in floare doar cand acestea sunt in floare, adica mari si pline. Pe masura ce pierdem in greutate, acestea vor stoca mai putina energie si, automat, vor produce mai putina leptina intrucat se reduc ca dimensiune. Unde mai pui ca leptina are receptori chiar in hipotalamus, ceea ce permite celulelor adipoase sa comunice cat sunt de pline direct catre creier, tocmai de aceea leptina fiind supranumita „hormonul satietatii”.

Dar chiar pana sa ajungem sa pierdem o cantitate insemnata din greutatea corporala, leptina scade considerabil doar dupa cateva zile de deficit caloric, mai ales daca limitam carbohidratii [8] (cum se practica atunci cand esti la dieta).

Asadar, leptina este un mediator potent al numeroase aspecte, de la hormonii tiroidieni, de reproducere si ai foamei, la cortizol si componente ale consumului energetic si studiile stiintifice arata in mod constant nivele scazute de leptina asociate cu pierderea in greutate [9].

Ca ultime efecte ale leptinei pentru a sublinia importanta ei, aceasta stimuleaza sistemul nervos simpatic (SNS) prin intermediul hipotalamusului (are receptori acolo, iti amintesti?), ceea ce rezulta in activarea TAM si, deci, in cresterea caloriilor pe care le arzi. Ba mai mult, leptina stimuleaza arderea de calorii direct in muschii scheletici [10], independent de TAM.

Scaderea leptinei e unul din cele mai mari pericole la dieta cu care te vei confrunta: iti va trage frana de mana, iti va apasa la refuz pedala de frana si iti va pune si blocator la roata.

​Concluzie

Doar cateva zile la dieta vor conduce la scaderea nivelelor de leptina. Din acest motiv, vei fi mai flamanda, iti va tampona activitatea hormonilor tiroidieni, iti va descreste NEAT, activitatea SNS si activarea TAM, toate astea insemnand ca vei arde mai putine calorii.

10. Diminuarea testosteronului sau a estrogenului

Departe de-a fi terminat cu hormonii. Exista efecte hormonale ale deficitului de energie (dieta) care trec dincolo de eficienta mitocondriala sau termogeneza adaptiva.

Sa luam, de pilda, testosteronul, care este principalul hormon barbatesc. Exista deja cateva studii bune pe culturisti care arata cum testosteronul se prabuseste mai ceva ca un Boeing 747, la aproximativ 1/4 din cat obisnuia sa fie inainte de inceperea pregatirii [11, 12]. Iar nivelul bazal de testosteron pare sa aiba un impact asupra mentinerii si cresterii muschilor [13].

Acelasi lucru se intampla si la femei, cu al lor estrogen, principalul hormon femeiesc. Femeile care concureaza la astfel de competitii de culturism sufera o reducere a estrogenului [14], care conduce la o destabilizare a ciclului menstrual, ce poate varia de la menstruatie mai neregulata pana la amenoree (oprirea completa a acesteia).

Un studiu de caz pe o concurenta la categoria de culturism Figure [15] arata cum menstruatia a inceput sa devina neregulata inca din primele faze ale pregatirii competitionale, a incetat pana la sfarsitul acesteia si nu a revenit decat dupa 71 saptamani de la competitie. Adica aproape 1 an jumate!!!!

Nu trebuie eu sa va zic ce efecte nocive poate avea aceasta suprimare a hormonilor sexuali asupra sanatatii oaselor si a fertilitatii…

​Concluzie

​​O dieta prelungita conduce la reducerea hormonilor sexuali, deci vei avea dificultati in a-ti mentine masa musculara, sanatatea oaselor si capacitatea de reproducere.

11. Diminuarea insulinei

Produsa de pancreas, insulina controleaza glicemia, fiind ca o frana pusa ficatului si micsorand rata la care acesta produce glucoza (gluconeogeneza) si o trimite in sange. Insulina contribuie si la preluarea glucozei si a grasimilor de catre celule, dar asta se intampla la o magnitudine mai mica si fara insulina. Ca functii secundare, inhiba lipoliza (descompunerea grasimilor in acizi grasi) si descreste rata de oxidare a acizilor grasi de catre muschi si ficat.

Ce ne intereseaza pe noi, insa, in contextul actual, e ca insulina e un hormon asociat cu retentia de masa musculara, prin functiile sale anticatabolice (adica previne descompunerea proteica, procesul opus sintezei proteice). Iar daca nu esti atent sa iti pastrezi masa musculara la dieta, foamea nu iti mai bate gentil la usa, ci iti violeaza soneria [16].

Si apropo de foame, insulina are si rol in reglarea apetitului. Intrucat receptorii insulinici sunt prezenti la nivelul creierului, inclusiv hipotalamusul, insulina are capacitatea de a reduce apetitul atunci cand se leaga de acesti receptori [17].

O ultima functie a insulinei care ajuta la a arde mai multe calorii este activarea indirecta a Tesutului Adipos Maro (TAM), despre care ai vazut ca arde multe calorii. Acest efect mediat de insulina e, in special, datorat meselor bogate in carbohidrati care, sa fim sinceri, reprezinta un gand distant, dintr-o alta galaxie, cand esti la dieta.

​Concluzie

​Cand esti la dieta, insulina iti scade, iar asta se traduce pentru tine ca vei fi mai flamanda, vei risca sa pierzi mai multa masa musculara si vei arde mai putine calorii.

12. Cresterea cortizolului

Cortizolul este hormonul stresului si, ghici ce, e de treaba si contribuie si el la riscul pierderii masei musculare la dieta! Faptul ca nu bei un shake proteic in „fereastra anabolica” de doar 45 s de dupa antrenament nu iti face muschii sa se topeasca, dar un cortizol ridicat cronic o poate face.

O gramada de studii [11, 12] arata ca o gramada de cortizol e produs cand stai o gramada de timp la dieta sau cand reduci o gramada de calorii. Iar gramada asta de cortizol e no bueno intrucat te azvarle intr-o stare catabolica de nu te vezi! Adica acea stare in care descompunerea proteica depaseste sinteza proteica. Si ghici de unde vin parte din proteinele care se descompun? Din muschi!

Importanta leptinei in arderea caloriilor si reglarea apetitului am vazut-o deja. Cortizolul e de treaba inca o data si se opune efectelor leptinei, care deja e putina si oarecum impotenta. Deci nu numai ca ai deja putina leptina prezenta ca, mno, ti-o trebuit dieta, dar cortizolul ti-o face si mai ineficienta. Si ca sa fie treaba treaba, cortizolul are el insusi impact asupra apetitului si te face sa ravnesti dupa mancaruri apetisante si sa le visezi noaptea.

O ultima instanta in care cortizolul e de treaba – si vezi direct in oglinda chestia asta – e ca induce retentie de apa si mascheaza progresul pe care-l faci in termeni de pierdere in greutate.

Dintre toate aceste pericole la dieta, cresterea cortizolului e unul garantat, cu impact puternic emotional. Cand te uiti in oglinda si vezi ca te-ai chinuit toata saptamana degeaba, iar cantarul iti arata chiar mai mult decat acum 7 zile, iti cam vine sa-ti bagi toate cele in ele calorii si diete. „Pentru ce fac asta?!”, te intrebi cu amaraciune.

Dar apoi iti amintesti c-ai citit pe blog-ul The Fit Baker ca reactia e parte din proces, iti dai seama ca te afli in mijlocul unuia dintre cele mai vizibile pericole la dieta si mergi mai departe cu incredere.

​Concluzie

​Dieta prelungita si/sau agresiva iti cauzeaza nivele ridicate cronic de cortizol, care:

  • ​te fac sa pierzi masa musculara
  • ​iti intetesc lupta cu foamea de te simti ca in Gladiatorul
  • iti fac si mai nefolositoare leptina, deja putina si incapabila, saraca
  • iti fac sa para ca ​dieta nu da roade prin retentia de apa

13. Cresterea grelinei

pericole la dieta efectele asupra hormonilor

Ultima, dar nu cea din urma, grelina are rol opus leptinei. Daca aceasta din urma e supranumita „hormonul satietatii”, grelina e „hormonul foamei”.

Secretata de stomac, grelina e un mesager care tine creierul la curent despre disponibilitatea pe termen scurt a energiei. In alte cuvinte, esti sau nu mancat si cu burta pusa la cale.

Dupa ce-ai mancat, stomacul produce mai putina grelina, ceea ce informeaza creierul ca nu mai e nevoie atunci si acolo de calorii. In perioadele in care nu mananci – care cresc la dieta -, productia de grelina creste si ajunge intr-un punct suficient de mare incat sa-ti induca foame.

Ba mai mult, s-a descoperit ca grelina joaca rol si in determinarea disponibilitatii pe termen lung a energiei, iar pierderea in greutate survenita in urma unei diete creste nivelul de 24 ore de grelina [18]. Asadar, cand esti la dieta de mult timp, chiar daca ai mancat, nu imblanzesti de tot grelina, ceea ce te lasa tot flamanda.

​Concluzie

​Grelina e hormonul care iti induce foamea si e curmat, in mod normal, de faptul ca mananci. Dar am vazut ca dieta e opusul normalitatii, deci vei fi si cu caloriile consumate, si cu foamea inca ​acolo, suflandu-ti in ceafa si rascolindu-ti stomacul.

Care-i concluzia?

Sa fii la dieta nu e amuzant deloc. Mai ales in sensul traditional al cuvantului, adica ceva foarte drastic si deloc sustenabil. Si te vei confrunta cu toate aceste pericole la dieta, crede-ma pe cuvant.

Cu toate acestea, cu totii ne trezim intr-un punct sau altul al vietii noastre ca tinem o dieta si incercam sa slabim. De aceea trebuie sa fim constienti de obstacolele – deloc neglijabile – de care ne vom izbi violent.

Cu exceptia primelor 3, care tin de erori de estimare ce-ti pot incetini progresul, restul de 10 pericole la dieta de mai sus alcatuiesc impreuna ceea ce poarta numele in literatura de specialitate drept Adaptari Metabolice, survenite in urma unei diete prelungite, a unei pierderi rapide in greutate sau a incercarilor de a atinge nivele de grasime corporala foarte scazute (gandeste-te la competitiile de culturism).

Iar toate aceste adaptari, pe langa ca te impiedica sa ai o abordare statica in ceea ce priveste deficitul caloric cand esti la dieta, te mai fac:

  • flamanda din cale-afara
  • obsedata de mancare
  • letargica peste masura
  • cu pofta de sex cam cum mai ai pofta de alergat imediat dupa un maraton, „libido” devenind un cuvant in sanscrita pentru tine

Ce e de facut si cum gestionam aceste pericole la dieta sub forma de adaptari metabolice care apar atunci cand vrei sa slabesti, vom vedea in partea a doua a articolului.

​Gata!!! Teoretic, esti mai informat ca ... din populatie acum legat de ​​​pericolele la dieta. ​Spune-ne ​cand ai tinut ultima ​data dieta si cum a fost intr-un comentariu mai jos​.

Leave us a comment

0